22 mar. 2011

Noi cu noi

... Oricum nu suntem nimic. "Noi" nu existam. Totusi, ma poti atinge, ma poti vedea, imi poti vorbi si iti pot vorbi la randul meu. Dar cine sunt? A cui e mintea asta, al cui e corpul, al cui e sufletul, ale cui sunt gandurile, faptele, obiceiurile? Ale mele, toate. Eu. Cristina. Dar nu e de ajuns. (serios, cateodata mi se pare ca e cel mai comun nume din lume!) Daca ma uit in oglinda o sa vad un om, la fel ca cele 6 miliarde 999 de milioane 999 de mii 999 de pe acest pamant. Cu mine, 7 miliarde. Eu sunt cifra rotunda, pentru ca sunt de o importanta extraordinar de iesita din comun si pentru ca sunt eu. Desigur, la fel esti si tu, si el, si ea si oricine altcineva. Exista un univers in fiecare dintre noi si fiecare dintre noi este "eu"-l acela care pune capat sirului, pentru ca dupa noi nu va mai fi nimeni. (cu siguranta ca vor mai fi, dar cine sta sa-i numere de sub pamant?)
Suntem o armata uriasa de bucati de carne cu griji, probleme, masini, case, caini.
In acelasi timp, suntem mult mai presus. Suntem viata insasi, prin simplul fapt ca ne aflam aici, suntem cel mai perfect fenomen care a existat, exista si va exista vreodata. Suntem niste perfecti. Gandurile nu ne apartin, pentru ca viata nu are ganduri. Nu avem 'stari'. In noi exista doar iubire (desigur, probabil inca nu ai descoperit cum sa o declansezi), intelegere, pace si liniste. Viata (sau hai sa o numim dumnezeu, ca sa ne fie mai usor. Pentru ca acest cuvant simbolizeaza pentru majoritatea persoanelor "tot ce exista".) Acest "tot", "dumnezeu", nu cunoaste rautate si frica, ura, tristete, pentru ca nu are motive sa le simta. Perfectiunea este... perfecta. Nu exista nici o greseala nicaieri in aceasta lume. Ea e doar in capul nostru. (dar sa nu uitam ca "noi" nu existam.) Deci daca acest corp cu care ne identificam nu mai e, atunci nu mai e nici capul. Automat, nici greselile, gandurile, mintea. Noi nu mai suntem acolo, in corp, ci in afara lui, noi suntem ceva opus materiei care vede acest corp cum se misca, cum simte, cum il doare etc. Macar incearca sa faci asta, sa te analizezi. Sa te privesti singur, sa vezi ce faci. Nu mai ai nume, nu mai ai nimic pe lumea asta, esti infinit. (prima data cand am reusit sa fac treaba asta - am inceput sa rad de mine insami. Ma uitam la aceasta "cristina", la cat e de nervoasa, cat se consuma, ce ganduri stupide are si cum vrea ea sa omoare pe toata lumea. OK, chiar e amuzant, incearca! Sa vezi ce idiot o sa pari, este minunat, e ca si cand te-ai uita la un film.) <- sfatul asta l-am primit de fapt dintr-o carte, iar daca sunteti cuminti o sa va spun si cum se numeste. Multumesc autorului care m-a invatat sa fiu atenta la mintea mea cretina. Ma rog, ceea ce vreau sa spun este: Inceteaza. Inceteaza sa crezi ca totul iti apartine. Detaseaza-te de numele si de identitatea ta, de ura, de neintelegere, de obiceiurile fara care 'nu poti sa traiesti'. ("E o parte din mine, nu pot sa nu fac asta, pentru ca asa sunt eu de cand ma stiu") - ti se pare cunoscut? E gresit. Tu nu esti acolo. Aia e doar o scuza, te-ai ascuns intr-un caracter, ti-ai imprimat fara sa vrei pe creier anumite caracteristici pe care crezi tu ca le ai, si nu mai poti iesi din ele.
Sigur ca ceea ce spun acum ma face sa par din filmu ala cu nebuni si cu Jack Nicholson. Nu zic sa nu avem personalitati. Dar macar pentru o secunda, separa-te de tine si fii liber si iubeste.


13 feb. 2011

When it's over, is it really over?

Mi-am promis ca asta este ziua in care incetez sa mai sufar, in care pun punct, nu pentru ca vreau ci pentru ca trebuie. Am decis ca unele lucruri se termina si nu sta in puterea noastra sa le readucem la viata.
Ma simteam obosita, de parca in toti acesti ani tot ce am simtit a fost o minciuna, de parca dragostea asta nu a fost niciodata cu adevarat in sufletul meu, ci doar in mintea mea si in gandul ca "asta trebuie sa simt".
N-am descoperit decat o distanta imensa intre ceea ce sunt, ceea ce credeam ca sunt, si ce eram inainte. 3 puncte imposibil de unit.
Problema mea... - Cum am ajuns asa? De ce acum? De ce a trebuit sa treaca atat de mult timp ca sa invat ca ma autodistrug? De ce nu m-a avertizat nimeni inainte? De ce am renuntat la tot ce aveam pentru ceva care acum nici nu mai exista?

Apoi am vazut totul. Am vazut regretul, tristetea, sfarsitul - peste tot in jurul meu - si mi-am dat seama imediat ca de fapt totul a fost real si in suflet si in gand. Nu a fost o minciuna, ceea ce simteam era inca acolo. Oricat de mult as incerca sa fiu puternica, sa pun punct si sa o iau de la capat, nu pot, pentru ca imi pasa prea mult de tine, iar tu nu o sa stii niciodata cum sa pretuiesti asta.
Acum... Cum aflu daca si tie iti pasa macar pe jumatate? Daca iti pare rau, daca-ti pare bine?
Unii ar spune ca e nevoie de timp. Dar daca o sa treaca prea mult, o sa ma uiti. Daca o sa treaca prea putin... N-o sa se schimbe nimic. Daca n-o sa treaca deloc... Macar sa se fi oprit vara trecuta...

2 feb. 2011

Daca eram...

Daca eram o luna, as fi fost noiembrie
Daca eram o zi a saptamânii, as fi fost sambata
Daca eram o parte a zilei, as fi fost noapte
Daca eram un animal marin, as fi fost delfin
Daca eram o directie, as fi fost Vest
Daca eram o virtute, as fi fost intelepciunea
Daca eram o personalitate istorica, as fi fost Vlad Tepes
Daca eram o planeta, as fi fost Venus
Daca eram un lichid, as fi fost cafea
Daca eram o piatra, as fi fost Onix
Daca eram o planta, as fi fost o floare de camp
Daca eram un tip de vreme, as fi fost furtuna
Daca eram un instrument musical, as fi fost bass
Daca eram o emotie as fi fost iubire
Daca eram un sunet, as fi fost tunet
Daca eram un element, as fi fost pamantul
Daca eram un cântec, as fi fost Green Day - Scattered
Daca eram un film, as fi fost The Bucket List
Daca eram un personaj de film, as fi fost Anakin Skywalker
Daca eram un gust, as fi fost dulce
Daca eram o aroma, as fi fost ciocolata
Daca eram o culoare, as fi fost rosu
Daca eram un cuvânt, as fi fost sentiment
Daca eram o parte a corpului, as fi fost mainile
Daca eram o expresie a fetei as fi fost zambet

Daca eram o carte, as fi fost Osho - Emotii
Daca eram un personaj de desene animate, as fi fost Dexter
Daca eram o forma, as fi fost cerc
Daca eram un numar, as fi fost 21
Daca eram o masina, as fi fost volkswagen
Daca eram o haina, as fi fost camasa