... nu-i asa? Totul se schimba, sau dispare la un moment dat. Lucrul pe care nu il pricep, e "de ce". De ce nu poate ramane totul la fel, mereu? Lumea a ajuns la stadiul in care nici macar visele nu mai au voie sa dureze. Cineva, candva, trebuie sa le puna capat, chiar daca sunt ale tale, nu ale lor. Trebuie sa existe cineva pregatit oricand sa te scoata din lumea ta, iar de obicei asta se intampla cand esti cel mai hotarat sa-ti petreci cat mai mult timp acolo. Coincidenta? Sau chiar ai nevoie sa pastrezi contactul cu realitatea? Pentru ce? Ce a facut ea vreodata pentru tine?
Ce credeai ca ma deranjeaza? Ca am pierdut un vis sau ca am pierdut ani intregi din viata gandindu-ma la el? Ca sa vezi, nu ma deranja nimic, dar nu stiu ce vroiai sa faci, pentru ca mi-ai ratacit visul pe undeva si nu il mai gasesc. Si era cel mai frumos lucru din viata mea. Cu ce te deranja pe tine ca eram fericita? Nu puteai sa fi si tu?
Nu-ti pare rau, stiu. Dar nu e vina ta. Tu nici macar nu stii despre ce este vorba, n-ai cum. N-o sa stii niciodata. In schimb, mie imi pare rau. Inainte credeam ca nu regret nimic din ce am facut pana acum, dar am ajuns la colcluzia ca imi pare rau, pentru multe.
Imi pare rau ca mi-e frica. Da, mi-e frica.
Imi pare rau ca am o constiinta.
Imi pare rau ca judec cateodata pe nedrept.
Imi pare rau ca am lasat timpul sa treaca pe langa mine.
Imi pare rau ca mi-am cumparat bluza aia pe care n-am purtat-o niciodata.
Imi pare rau ca visez.
Imi pare rau ca uit.
Imi pare rau ca distrug tot ceea ce iubesc.
Si degeaba regret, timpul nu se mai intoarce inapoi.
Si inca mi-e frica, si inca judec, inca nu m-am imbracat niciodata cu bluza aia.
Dar azi nu mai visez.
Un comentariu:
imi pare rau ca te deranjez:))
vroiam sa zic "cu placere"=))
si da ai dreptate acolo sus, oamenii chiar sunt nenea gigei comenatarii
sau Emonel si Emonica;))
Trimiteți un comentariu