26 apr. 2009

Haide, spune-mi cum vrei sa fiu...


Desi unii dintre noi sustinem ca suntem niste oameni modesti si ca ne acceptam pe noi insine asa cum suntem, subconstientul nostru nu poate suporta ideea de a fi mai jos decat ceilalti. Si poate ca fiecare dintre noi avem un trecut care ne determina acum sa fim mai buni. Cati dintre noi nu am auzit expresia "de ce nu esti si tu ca x?"? Cati dintre noi nu ne-am dorit in momente ca alea sa fi fost altfel? Cati dintre noi nu ne-am gandit ca acum este sansa noastra de a demonstra ca putem? Dar daca nu putem? Daca de fapt, in loc sa ne ambitioneze, criticile alea ne-au facut sa ne simtim atat de dezamagiti, incat am ajuns cu adevarat sa fim 'mai putin buni'?
Am invatat ca parerea pe care o ai tu despre tine, va ajunge si parerea celorlalti. Daca noi ne consideram incapabili, si ceilalti ne vor vedea asa, iar in cele din urma vom constata ca am ajuns de unde am plecat.
Pentru ca la un moment dat cei pe care ii considerai prieteni vor incepe sa te ignore, reorientandu-se spre alceva mai bun, spre cineva capabil sa-i motiveze in tot ceea ce-si propun, spre oamenii perfecti, care la prima vedere nu au nici o problema. Aceia sunt oamenii pe care criticile din trecut i-au intarit, i-au facut mai puternici si mai ambitiosi. Pe cand noi, ceilalti, intram in cealalta categorie. Noi ne-am resemnat si inca incercam sa ne obisnuim cu ideea.
Asa ca, incepeti de pe acum sa ne uitati, putin cate putin. Peste cativa ani, ne vom intalni la supermarketul din colt si, daca nu voi reusi sa ma ascund printre rafturi, o sa va salut, o sa va intreb cum mai e viata si daca va mai pasioneaza ce va pasiona in liceu, o sa va intreb ce mai fac raluca si andrei, apoi o sa ma grabesc, pentru ca o sa am "niste treaba".
Finalul oricarei povesti...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu