femei...

cunosc din ce in ce mai multe persoane de sex feminin care se ghideaza dupa mottoul "sa nu ai niciodata incredere in barbati, pentru ca sunt niste porci si o sa te faca sa suferi intotdeauna". intrebarea urmatoare: de ce am ajuns sa gandim astfel inainte sa dam sansa cuiva sa ne arate de ce sunt capabili cu adevarat? de ce am ales sa pastram in minte doar intamplari nefericite la care am asistat, fara sa ne gandim ca nu e tot timpul la fel? chiar e mereu aceeasi poveste? el si ea, el vrea, ea nu vrea, el o paraseste. si? asta inseamna ca vina e a lor pentru ca sunt cu adevarat niste porci, sau e vina noastra pentru ca nu stim sa ii alegem? ganditi-va un pic. daca noi stim sa iubim, ei de ce nu ar stii? sunt la fel de oameni, nu?

si daca v-ati saturat sa asteptati acel tip perfect care niciodata nu o sa va faca sa plangeti, atunci opriti-va! nu mai asteptati nimic, pentru ca nu v-a obligat nimeni. femeile in general nu suporta singuratatea. si atunci se arunca in bratele oricui fara sa ia in calcul posibilitatea de a fi impinse la fel de repede. si daca esti singura ce? nu poti fi fericita? care e treaba? trebuie neaparat sa existe un el in viata ta? astea sunt doar niste reguli stupide. instinctul de a vorbi despre "voi" in loc sa vorbesti despre "tine" s-a transformat in obsesie, in frica de a ramane pe dinafara. si asta inseamna ca "barbatii sunt porci"? de ce aruncam vina asupra oamenilor doar pentru ca au ceva in plus fata de noi?

si oare ei cum gandesc? eu ce ar trebui sa simt cand imi vad toti prietenii suferind din vina unei vaci care nu are pic de sentimente? uitati-va la voi, la ceea ce faceti, la ceea ce ati uitat. nu mai credeti in nimic. poate doar in ideea ca ei vor numai si numai sex. si ati ajuns sa va ganditi atat de mult la asta, incat a devenit real. tot ce spun ei are o tenta sexuala. ei bine, nu e asa. nu suntem animale. suntem doar confuzi in ceea ce priveste sexul opus. si faptul ca nu stim ce se afla in mintile lor, ne exaspereaza si ne face sa avem impresia ca acolo nu se afla decat rautate, prefacatorie si minciuni.

iar ei? ce pot face? nu pot decat sa sufere la fel de mult ca si noi pentru ca habar nu au ce avem in cap. si cateodata se intampla sa ne lasam atat de orbite de propriile pareri, incat nu mai credem in nici un "te iubesc", nici macar cand el o simte cu adevarat. da, asta ne transforma in niste vaci.

ce rost are razboiul asta? ce rost are sa astepti sa gasesti ceva daca nici macar nu crezi ca acel ceva exista cu adevarat? si de unde stii ca nu ai trecut deja peste el de teama sa nu se intample ceva rau...?