Asa ca azi am evadat si mi-am adus aminte cat de mult conteaza sa ai o zi buna, in care totul merge perfect, sau, in care totul merge pe dos, dar tu refuzi sa vezi asta.
Si ce-am facut?
- Sa incep cu prietenii. Acele fiinte speciale care te ajuta doar ascultandu-te, la orice ora din zi, care te trezesc la realitate si-ti readuc zambetul pe buze facand cele mai obisnuite lucruri in cele mai neobisnuite si unice moduri. Cei pe care nu-i lasi sa te lase sa uiti clipele cu adevarat frumoase.
- A fost frig afara. Si a fost bine. Pentru ca vantul mi-a strecurat sub nas atatea mirosuri familiare. Toamna, trotuarul ud, frunzele, praful, propriul parfum.
- A fost frig afara, dar mie mi-a fost cald.
- Cu 50 de mii am vazut un film prost fara sa stiu cum se numeste, doar pentru ca simteam nevoia sa stau jos.
- Am privit oamenii cum trec grabiti prin fara McDonald's-ului stand la masa afara si mancand cartofi prajiti, desi nu suport McDonald's-ul.
- Am mers o ora degeaba catre un loc, doar ca sa descopar ca nu mai e acolo.
- Am ras in hohote in troleu fara sa stiu de ce.
Facand toate aceste lucruri, ce probabil ar fi parut ingrozitoare intr-o oarecare alta zi, dar care astazi au fost minunate, am realizat ca acele ganduri apasatoare si chinuitoare au fost de fapt inutile, tot timpul. Cum am putut sa imi ocup mintea cu asemenea probleme? Dar stiu ca o s-o fac din nou. Asa suntem noi, oamenii. Dupa ce ne trece buba, incepem sa radem.
Acum, sunt inca in stadiul in care mi-e frica sa nu ma lovesc iar, dar totusi fericita. De ce? Pentru ca simt ceva extraordinar, pentru ca am tot ce imi trebuie, pentru ca nu ma satur sa zambesc pur si simplu, pentru ca sunt cu capul in nori, pentru ca e bine, e cald, e asa cum viseaza toata lumea, pentru ca am ceva perfect chiar aici, in fata mea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu