11 nov. 2009

The real me

Ce tot incerc sa fac, ce vreau sa demonstrez si pentru cine? Nu ar trebui sa fiu eu singura care stie cel mai bine ce fel de om sunt si ce fel de viata am?
Dar e dezamagitor. Sa duci o viata de cacat, sa ai probleme, sa iti vezi moartea cu ochii, cateodata, sa traiesti fara copilaria aia tarzie in care habar nu ai pe ce lume esti, sa fi fortat sa stii dintr-o data totul, pentru ca viata asta rea te obliga sa cresti mare si sa renunti la vise intr-o singura zi, sa fi diferit. E ciudat sa fi diferit. Lucrul asta te face sa fi rau cateodata. E aproape imposibil sa fi un om bun, cand absolut toata lumea din jurul tau te judeca si vrea sa te schimbe. E aproape imposibil sa-i iubesti, inca, sa ierti, sa ignori, sa ii privesti de undeva de sus si sa-ti fie mila de ei.
E dureros sa uiti dintr-o data cine esti. Sa iti pierzi increderea in tine si punctul de vedere pe care il sustineai tare tare cu doar 10 minute in urma. Sa dispara asa, doar pentru ca cineva a sugerat, intr-un fel sau altul, ca nu esti suficient de bun. Ca-s altii mai buni. Mai mari. Mai destepti. Mai... oricum decat tine.
E coplesitor sa stii in sufletul tau cine esti cu adevarat, dar sa nu ti se dea sansa sa arati. Sa fi lasat pe dinafara, doar pentru ca... pentru ca ce? Ca visezi? Ca esti fericit? Aveti idee cat de greu e, in lumea asta sa realizezi aceste lucruri? Sa speri, sa crezi, sa iubesti. Uite-te la cei din jurul tau, de exemplu. Ce vezi? Probleme? Si ce? Si tu ai probleme. Nu-s probleme adevarate, in nici unul din cele doua cazuri. Problema e cand vezi ca tu ai reusit, iar ei nu, si nu ai cum sa arati lumii intregi cat de importanta e aceasta diferenta.
E incredibil cum persoanele care te stiu cel mai bine, refuza sa te creada, continua sa te judece si sa te subaprecieze, sa te vada mai jos, mai mic, mai slab decat esti de fapt.

Ce trebuie sa facem, ca sa ii facem sa ne vada cu adevarat? Un copil? Trebuie sa fac un copil? Daca as face un copil, as fi dintr-o data responsabila? As putea sa-l fac acum, sau peste 2 ani, sau peste 10 ani, sau peste 20, sau niciodata. Asa ca, pot sa fiu responsabila acum, sau peste 2 ani, sau peste 10 ani, sau peste 20, sau niciodata. Asta inseamna ca o sa ramanem mai jos, mai mici, mai slabi, pana in momentul in care va aparea cineva mai mic si mai slab decat noi. Ei bine, nu merge asa.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu